//Autismul la televizor – promovarea stereotipurilor în mass-media

Autismul la televizor – promovarea stereotipurilor în mass-media

Cu scopul de a informa și de a schimba modul în care persoanele cu autism sunt privite în societate, apelăm deseori la mass-media. Avem la dispoziție o multitudine de canale de comunicare prin care să transmitem informațiile dorite. Cu toate acestea, efectele acestui proces  nu sunt mereu  cele dorite. În filme și seriale, persoanele cu autism au trăsături exagerate, nerealiste, menite să capteze interesul publicului, să amuze sau să șocheze prin abilități de savant sau prin incapacitatea de a înțelege umorul și sarcasmul.

Au fost efectuate mai multe studii cu scopul de a observa în ce mod sunt persoanele cu TSA reprezentate în media, și mai ales, în ce fel sunt apoi privite de către omul de rând. Una dintre cele mai importante concluzii ale studiilor de acest gen a fost faptul că se promovează constant anumite prejudecăți cu privire la persoanele cu TSA, iar populația continuă să adopte idei preconcepute ca urmare a expunerii constante la astfel de informații.

Una dintre ideile preconcepute despre persoanele cu autism este credința că ele dobândesc abilități de savant. Această idee a fost influențată în primul rând de filmele și serialele ce au ca protagoniști persoane cu TSA. Aceștia sunt descriși ca fiind fie buni matematicieni, fie detectivi  foarte atenți la detalii, fie fizicieni sau oameni de știință.  Studiile au arătat că doar 10% dintre persoanele cu autism dobândesc abilități dezvoltate la un nivel superior față de ceilalți. Cu toate acestea, mai multe sondaje au concluzionat faptul că oamenii încă dețin această idee preconcepută. Aceasta poate afecta modul în care persoanele cu TSA se integrează în societate și mai ales în mediul școlar. Pentru a putea facilita procesul de integrare, este nevoie ca persoana să fie cunoscută și acceptată ca individ, fără a fi etichetată într-un mod eronat.

Tot în cadrul serialelor TV s-a observat o reprezentare nerealistă a cadrului social în care personajele trăiesc. Ritualurile pe care acestea le au sunt acceptate de către persoanele din jur și privite ca o normalitate. Nici această imagine nu este de ajutor, întrucât ea nu reflectă realitatea. Multe dintre comportamentele persoanelor cu autism nu sunt înțelese de către ceilalți și nu sunt acceptate așa cum ne-am fi dorit.

Sandră Jones și Valerie Harwood au efectuat un studiu asupra mesajelor transmise în cadrul știrilor cu privire la copiii cu TSA. Cele două au observat faptul că există unele idei care se repetă. Printre acestea se număra : copiii cu autism sunt incontrolabili, nefericiți, iar părinții trăiesc o dramă. Deși membrii familiei întâmpină o multitudine de dificultăți atunci când au un copil cu TSA, promovarea rolului de victimă nu îi ajută nici pe copii și nici pe părinți să își îmbunătățească calitatea vieții.

Multe dintre stereotipurile regăsite în mass-media se îndepărtează foarte mult de tabloul clinic al persoanelor cu TSA, iar unele dintre ele sunt contradictorii.  În timp ce unele crează imaginea unei persoane care nu are sentimente și acționează mecanic, alte idei promovează ideea de individualitate, conform căreia autismul nu este o boală și fiecare dintre noi deținem astfel de trăsături. Dacă ne gândim la faptul că aceste idei influențează modul în care persoanele cu autism sunt percepute în societate, înțelegem că este de datoria noastră să atragem atenția asupra portretelor nerealiste ce dezumanizează persoana cu TSA.

Ioana Budău, Psiholog, Terapeut ABA

 

 

 

2019-02-06T08:34:15+00:00