//Cum îl ajută terapia ABA pe copilul meu?

Cum îl ajută terapia ABA pe copilul meu?

Ce este terapia ABA și cum îl ajută pe copilul meu? Cum arată o sesiune de terapie?Este copilul meu fericit în camera de terapie? Învață tot ce are nevoie?

Acestea sunt câteva întrebări pe care toți părinții ai căror copii se află la începutul unui program de terapie comportamentală aplicată și le pun.

Analiza aplicată a comportamentului este o abordare terapeutică care are la bază principii care se referă la modul în care comportamentul uman funcționează, la felul în care acesta este influențat de mediu, precum și la modul în care acesta este modelat, producându-se, astfel, învățare. Printre cele mai comune obiective din cadrul programelor de terapie comportamentală aplicată se regăsesc: stimularea limbajului și dezvoltarea abilităților de comunicare, dezvoltarea abilităților sociale, dezvoltarea abilităților de joc, îmbunătățirea abilităților cognitive, reducerea comportamentelor problemă.

Terapia ABA a început să fie utilizată în tratamentul copiilor cu tulburări din spectrul autist, dar și a celor cu alte tulburări de dezvoltare încă din anii ‘60, iar până relativ recent (anii ‘80) principala metodă de predare ultilizată a fost Descrete Trial Teaching (DTT). Câteva caracteristici de bază ale acestei metode de predare sunt:

  1. Oportunitățile de învățare sunt controlate și ghidate de terapeut;
  2. Învățarea se produce într-un mediu structurat și controlat;
  3. Ultilizarea întăritorilor/consecințelor este planificată și implementată în mod sistematic.

Deși DTT este o metodă extrem de eficientă în predarea de noi abilități, a fost identificat faptul că, în unele situații, aceasta poate duce la: (1) dificultatea copilului de a generaliza abilitățile învățate în alte medii; (2) apariția comportamentelor de evitare și scăpare; (3) lipsa flexibilității și a spontaneității; (4) dependeța de prompt/ajutor (Schreibman, 2015).

Astfel, odată cu identificarea acestor limitări date de utilizarea exclusivă a DTT, noi studii au direcționat terapia ABA spre integrarea unei noi metode de învățare – Învățarea în mediul natural (NET). Această metodă de predare se caracerizează prin:

  1. Oportunități de învățare inițiate și ghidate în totalitate de copil;
  2. Invățarea se produce într-un mediu natural;
  3. Comportamentul target este întărit de consecința naturală care urmează acelui comportament.

Utilizarea învățării în mediul natural poate duce, așa cum ne indică studiile, la reducerea dependenței de prompt, utilizarea unui limbaj mai natural de către copil sau la generalizarea abilităților în diferite medii (McGee, 2007, apud Schreibman, 2015).

Totuși, deși beneficiile integrării metodei de învățare în mediul natural sunt evidente, aceasta aduce cu sine și o serie de dezavantaje, precum: un ritm mai lent de învățare, mai puține oportunități de învățare și obiective de predare mai puțin clare.

În același timp, chiar dacă o serie de limitări au fost identificate în utilizarea DTT, această metodă de învățare aduce cu sine o serie de avantaje precum: permite învățarea intensivă, obeictivele de învățare sunt clare; progresul este imediat și ușor observabil și măsurabil; există un număr mare de oportunități de învățare.

Având în vedere toate aceste aspecte evidențiate de studiile de specialitate cu referire la avantajele și dezavantajele celor două metode de învățare specifice terapiei ABA, putem concluziona faptul că doar o împletire a celor două poate duce la obținerea celor mai optime rezultate atunci când vorbim despre procesul de recuperare al copiilor cu tulburări din spectrul autist sau cu alte tulburări de dezvoltare.

Orice tendință de a ne concentra exclusiv pe utilizarea uneia dintre cele două metode nu poate decât să scoată la suprafață limitările amintite mai sus și, deci, să reducă calitatea serviciilor de terapie comportamentală oferite.

Prin urmare, care sunt câteva dintre cele mai importante aspecte pe care părintele le poate urmări atunci când copilul începe un program de terapie ABA, pentru a se asigura că ce se întâmplă în cadrul sesiunilor de terapie are cu adevărat cele mai bune efecte și rezultate?

  • Programul de terapie prioritizează implicarea motivației și intereselor copilului în procesul de învățare;
  • Obiectivele terapiei se axează pe oferirea de independență copilului;
  • Programul de terapie oferă un mediu structurat de învățare;
  • Programul de terapie are în vedere generalizarea abilităților învățate în medii diverse;
  • Se promovează învățarea continua de noi abilități și nu se permite regresul copilului;
  • Programul de terapie are în vedere obiective personalizate nevoilor fiecărui copil;
  • Părinții sunt implicați în procesul de terapie.

Urmărind prezența acestor aspecte în cadrul programului de terapie, părintele se poate asigura că serviciile de terapie comportamentală aplicată sunt unele de calitate, care produc rezultatele dorite.

Un copil care își întâlnește zilnic terapeutul cu zâmbetul pe buze, care pleacă mereu mai independent și cu un lucru pe care poate să îl facă mai bine decât reușea înainte, dar și care reușește să folosească ce a învățat în parc sau la grădiniță este un copil care se află pe drumul cel bun în recuperarea susținută de terapia comportamentală aplicată (ABA).

Bibliografie: Schreibman L., Dawson G., Stahmer A.C., Landa R., Rogers S.J., McGee G.G. Naturalistic developmental behavioral interventions: empirically validated treatments for Autism Spectrum Disorder. J. Autism Dev. Disord. 2015;45:2411–2428.

 

Iulia Bucur, psiholog ATCA

2018-12-12T08:07:46+00:00