//Cum se desfășoară o ședință de evaluare
  • Evaluare

Cum se desfășoară o ședință de evaluare

Cum se desfășoară o ședință de evaluare

Dacă ați ajuns la acest articol, fie aveți îngrijorări cu privire la copilul dumneavoastră, fie aveți deja un diagnostic dat de către medicul psihiatru și doriți să faceți o evaluare în vederea începerii terapiei.

Evaluarea presupune observarea copilului, interacțiunea cu acesta pentru a vedea abilitățile însușite până în acest moment sau lipsa acestora, precum și o discuție deschisă cu părinții prin intermediul căreia putem află o mulțime de lucruri semnificative despre copil (istoricul medical, diagnosticul, experiențe timpurii).

Este important ca părinții să relateze informații despre istoricul medical (dacă există sau a existat medicație prescrisă de către medicul psihiatru), dacă există alte afecțiuni conexe, dacă pe perioada sarcinii sau la naștere au existat complicații și alte detalii de acest gen pentru a creiona o anamneză .

Este posibil ca la o evaluare să nu reușim să obținem toate informațiile de care avem nevoie doar prin interacțiunea cu copilul deoarece acesta poate prezenta diverse comportamente neadecvate (non-răspuns, crize de furie manifestate prin plâns sau alte comportamente menite să îl “ajute” la scăparea din sarcină). De aceea, părintele are un rol esențial în procurarea acestor informații.

Primul pas în cadrul evaluării este acela de a-l lăsa pe copil să exploreze camera și jucăriile, pentru a observa cum se raportează la mediul înconjurător, dacă jocul său este unul funcțional sau, din contră, disfuncțional și repetitiv.  De asemenea, prin această interacțiune inițială putem să identificăm anumite particularități ale copilului, spre exemplu :

–           Dacă acesta răspunde sau nu atunci când este strigat

–           Dacă stabilește contactul vizual fie cu evaluatorul sau cu părinții ( aceștia sunt prezenți în camera de terapie pe toată durata evaluării)

–           Dacă este interest să exploreze camera și jucăriile

–           Dacă este interest să inițieze într-un fel contactul cu noi- fie el verbal sau non-verbal

–           În cazul în care plânge și este clar într-o situație care îi provoacă mult stres, dacă se poate liniști și în cât timp se întâmplă acest lucru

–           Dacă acceptă să lucreze cu o persoană nouă și este cooperant

Următorul pas presupune testarea abilităților pe fiecare arie de dezvoltare în parte (ex: atenție și memorie, limbaj receptiv, limbaj expresiv, imitație și motricitate). Evaluatorul deține teste care pot genera un raport de evaluare cu privire la dezvoltarea copilului.

În cadrul evaluării, urmărim dezvoltarea globală a copilului. Testăm fiecare arie de dezvoltare folosind metode specifice. Părinții prezenți în camera de evaluare vor observa că interacțiunea terapeutului cu copilul este una care se bazează preponderent pe implicarea copilului într-o serie de jocuri specifice vârstei. Terapeutul va încerca să inițieze jocuri și va căuta în permanență modalități de a-l atrage pe copil spre joc. Tocmai prin această implicare în joc a copilului terapeutul va putea să observe care este nivelul de dezvoltare a următoarelor arii:

–           Dezvoltarea limbajului – se vor analiza ambele componente ale limbajului, și cel receptive ( limbajul pe care copilul îl înțelege – cum răspunde la comenzi simple, dacă recunoaște denumirea obiectelor) precum și cel expresiv( limbajul vorbit- cum este dezvoltat limbajul până în acel moment, dacă vorbește în propoziții sau rostește doar cuvinte izolate sau dacă limbajul nu este deloc prezent)

–           Dezvoltarea abilităților cognitive

–           Dezvoltarea interacțiunii sociale

Autostimularile și comportamentele neadecvate reprezintă două subiecte de mare interes pentru părinți și evaluator. Părinții vor primi recomandări cu privire la gestionarea acestora, cât și recomandări privind diverse activități pe care le pot face acasă împreună cu copilul până la începerea terapiei.

În urma raportului de evaluare, se va întocmi un plan de intervenție personalizat.  Acesta constă într-o serie de activități ce vor fi lucrate până la începerea  terapiei. Planul de intervenție conține, de asemenea, sugestii pentru gestionarea comportamentelor inadecvate și a autostimularilor. Odaca cu începerea terapiei, copilului i  se va întocmi un plan de intervenție terapeutică ce va fi urmărit și de către părinți, pentru ca aceștia să înțeleagă mai bine ce implică terapia pentru copilul lor.

 Articol oferit de Raluca Vasilescu, Psiholog, Terapeut ABA, RBT

 

 

 

2018-02-23T12:50:54+00:00