//The School Integration Club – Proiect finantat de Fundatia TELUS International Romania Community Board
The School Integration Club – Proiect finantat de Fundatia TELUS International Romania Community Board 2018-02-23T12:51:32+00:00

Project Description

Programul de interventie terapeutica a fost dezvoltat pentru copiii cu tulburari de spectru autist, ADHD si tulburari de dezvoltare inscrisi in cadrul asociatiei ATCA, avand ca obiectiv principal dezvoltarea abilitatilor necesare integrarii in cadrul mediilor educationale si sociale.

Pentru a merge la gradinita sau la scoala, fiecare copil trebuie sa dobandeasca abilitati specifice si sa demonstreze comportamente adecvate de grup, respectiv sa aiba suportul educational si familial care sa sustina acest proces, in mod sistematic.

50 de copii, beneficiari ai proiectului, au participat in perioada septembrie-decembrie 2017 la atelierele de terapie, activitatile fiind deschise parintilor, in vederea eficientizarii interactiunii de grup, dar si a relatiei parinte-copil, sub atenta indrumare a terapeutilor specializati in analiza aplicata a comportamentului.

In cadrul priectului The School Integration Club, atelierele de terapie s-au desfasurat pe 8 module tematice, a cate trei sedinte per modul.

Fiecare sesiune de terapie a atins obiective specifice pentru stimularea limbajului, a comunicarii, a jocului, a interactiunii sociale si dezvoltarea abilitatilor prescolare si scolare, respectiv modelarea comportamentelor inadecvate si a comportamentelor de grup.

1. Beneficiari

50 de copii cu TSA, ADHD si alte tulburari de dezvoltare, cu varste cuprinse intre 2,6 ani si 12 ani.

Grupele de copii au fost structurate in functie de varsta si nivelul de dezvoltare al abilitatilor.

Grupa 1: 2,6 ani – 5 ani

Grupa 2: 6 ani – 9 ani

Grupa 3: 10 ani – 14 ani

2. Structura grupurilor

Activitatile The School Integration Club au fost structurate in 8 module tematice, astfel incat sa poata acoperi o gama cat mai variata de cerinte educationale similare celor desfasurate in gradinite si scoli.

Fiecare modul a fost implementat pe parcursul a doua saptamani, cuprinzand un numar de 6 ateliere.

3. Descrierea activitatilor

Tehnicile de lucru utilizate in cadrul activitatilor au la baza principii moderne de predare in cadrul grupului si de modelare comportamentala, respectand principiile analizei aplicate. Acestea pornesc de la crearea unui puternic continut motivational, stimularea si intarirea comportamentelor pozitive prin sisteme de recompensare si se extind, prin tehnici speciale, precum intarirea diferentiala, modelarea, instructii directe, extinctie, asupra tuturor ariilor de dezvoltare ale copiilor.

Metodologie:

  1. Caiete speciale cu fise adaptate curricular – activitati didactice pentru copiii cu autism, special concepute pentru asimilarea si intelegerea conceptelor de baza si a celor abstracte, cu suport vizual, pe segmentele matematica, comunicare, cunostinte generale
  2. Contracte comportamentale – instrument dovedit stiintific ca fiind f. eficace in rezolvarea problemelor de comportament si pentru promovarea relatiilor interpersonale adecvate. Instrumentul este elaborat in colaborare cu Dr. William Heward, profesor emerit la Universitatea de stat din Ohio, S.U.A.
  3. Fisa de analiza functionala a comportamentului – material destinat psihologilor, ce permite stabilirea functiei unui comportament neadecvat, respectiv selectarea si implementarea celei mai eficiente si corecte proceduri de modelare a acestuia.
  4. Sisteme de premiere si stimulare a comportamentelor pozitive – sisteme vizuale, tokeni si fise de recompensare destinate copiilor
  5. Chestionarul de evaluare initiala si finala a abilitatilor si tulburarilor de comportament
4. Evaluarea activitatilor de proiect

(Anexa 1. Chestionar de evaluare; Anexa 2. Fisa de observatie)

Indicatori evaluati si monitorizati in cadrul activitatilor

  1. Abilitati sociale

– copilul initiaza un joc cu alt partener

– participa activ in cadrul activitatilor de grup

– face cereri catre un alt copil

– ofera jucarii

– contact vizual

– completeaza un puzzle sau o activitate cu partener fara ajutor

– imita comportamentul de grup

  1. Limbaj si comunicare

– raspunde la intrebari in cadrul grupului

– pune intrebari unui alt copil

– raspunde verbal solicitarilor terapeutului

– asculta instructiunile de grup si alte unui alt copil

– saluta ceilalti copii

  1. Comportament

– participa la activitati

– cere voie sa foloseasca jucariile unui alt copil

– sta la masa de activitati

– comportamente agresive sau autoagresive    DA/ NU

– comportamente de scapare/ evitare a sarcinilor    DA/ NU

– completeaza independent o fisa didactica

Rezultate masurate, observabile

  • 32 de copii si-au imbunatatit nivelul de dezvoltare al abilitatilor de limbaj si comunicare:
  • au invatat bazele unei conversatii simple
  • si-au imbunatatit nivelul vocabularului primar
  • si-au ridicat nivelul de initiere a unei conversatii
  • au invatat sa puna intrebari
  • si-au ridicat nivelul de intelegere a unei povesti
  • au invatat principiile relatarii unei povesti simple (ex. Scufita rosie; Cenusareasa)
  • 34 de copii au invatat abilitati sociale:
  • si-au ridicat nivelul de initiere a unei interactiuni sociale simple (ex. dorinta de a se juca cu alt copil)
  • au invatat bazele unui joc de grup (ex. jocuri de societate cu 2-4 jucatori)
  • si-au ridicat nivelul de interactiuni in sarcini de grup (ex. executarea unui colaj impreuna cu un coleg; impartirea materialelor necesare pentru un desen cu alt copil)
  • 37 de copii au dezvoltat comportamente adecvate de grup:
  • si-au imbunatatit nivelul de lucru in echipa de cate 4-6 in executarea unor jocuri mai complexe (ex. jocuri active, cu mingea; jocuri sportive de tip “v-ati ascunselea” sau “cauta comoara”)
  • si-au imbunatatit nivelul de atentie acordat “educatorului”
  • si-au imbunatatit nivelul de excutare a sarcinilor oferite de catre “educator” intregului grup
  • si-au imbunatatit nivelul de timp in executarea unei sarcini de grup (ex. strangerea jucariilor) fara sa mai apara frustrari sau ezitari in efectuarea lor
  • 45 de copii au interactionat cu parintii in cadrul activitatilor:
  • copiii si-au imbunatati nivelul de comunicare cu parintii (ex. punand intrebari sau initiand jocuri cu parintele)
  • copiii si-au imbunatit nivelul de complianta in raport cu parintele atunci cand parintele le dadea o sarcina de facut (ex. sa completeze o fisa sau sa puna la loc jucariile cu care copilul a interactionat)
  • parintii au invatat bazele disciplinarii pozitive a copiilor – folosind instructiuni formulate pozitiv in raport cu copilul (ex. “nu flutura din maini” se transforma in “hai sa ne jucam cu ceva”, pentru a opri impulsul copilului de a flutura din maini); folosind argumente clare in raport cu de ce comportamentul negativ al copilului nu este dorit (ex. “nu te poti juca cu foarfecel pentru ca te poti taia, iar taietura doare si se vindeca greu); intarind comportamentul corect al copilul mentinand contactul vizual cu copilul, zambind atunci cand executa corect sarcina, oferind la sfarsit mai multe minute de joaca si recompensandu-l pentru efectuarea sarcinii (fie prin ceva de mancare preferat de copil, fie prin altceva motivant pentru copil)
  • parintii au invatat principiile comunicarii de baza cu copiii lor (ex. intelegerea factorilor care declanseaza frustrari sau comportament de opozitie in raport cu parintele)
  • parintii au invatat bazele negocierii cu copiii lor astfel incat comportamentul general al copiilor sa ramana unul compliant (ex. atunci cand copilul trebuie sa efectueze o sarcina care nu il motiveaza, parintele ii da sa-si aleaga recompensa dintre doua lucruri cu care parintele este de acord, astfel incat copilul sa aiba impresia ca el a “condus” negocierea cu parintele)