//Sindromul Asperger: dificultăți de interpretare a lumii sociale și emoționale

Sindromul Asperger: dificultăți de interpretare a lumii sociale și emoționale

La fel ca persoanele cu autism, persoanele cu sindromul Asperger au dificultăți semnificative în a înţelege ce se întâmplă din punct de vedere social. Ei nu acordă întotdeauna atenție scenei sociale în care se găsesc, și chiar şi când o fac, nu sunt adesea capabili să înțeleagă ceea ce văd sau să reacționeze corespunzător.

Există unele teorii potrivit cărora ceea ce le diferă de persoanele cu autism este o dorință mai mare de a interacționa. Spre deosebire de copiii cu autism, care pot fi descriși ca fiind „pasivi” în interacțiunile lor sociale, copiii cu Asperger au tendința de a fi „activi, dar ciudați.”

Îşi doresc prietenii cu alții, însă nu au abilități și nu știu cum să lege o prietenie. Abordarea lor este uneori ciudată și unilaterală și reflectă lipsa de înțelegere a faptului că cealaltă persoană are nevoi și dorințe care trebuie luate în considerare. Deoarece nu pot citi bine indiciile sociale sau emoționale, ajung sa fie considerate insensibile, băgăcioase sau ciudate, dar au foarte puține informații despre modul în care sunt percepute. Un grup de cercetători clinicieni spunea că:

„Persoanele cu Asperger pot să descrie corect, într-un mod cognitiv și adesea formalist emoțiile altora, intențiile așteptate și convențiile sociale; totuși, nu sunt capabile să acționeze pe baza acestor cunoștințe într-o manieră intuitivă și spontană, pierzând astfel tempo-ul interacțiunii. Intuiția lor slabă și lipsa de adaptare spontană sunt însoțite de o dependență accentuată de regulile formale de comportament și de convențiile sociale rigide. Această prezentare este în mare măsură responsabilă pentru impresia de naivitate socială și rigiditate comportamentală, atât de puternic transmisă de aceste persoane.”

Aceste deficienţe sociale, care pot fi mascate oarecum acasă, unde toți sunt familiarizați, iar adulții se mulează pe stilul unic al copilului, se remarcă cu ușurință odată ce copilul este plasat în contextul unui grup de colegi, în grupuri informale de joc sau la şcoală. În jurul acestei perioade preșcolare, încep părinții să fie primordial preocupați de modul în care funcționează copilul lor.

Din punct de vedere al emoțiilor, se spune adesea că nu sunt empatici. Persoanele cu Asperger trăiesc aceleași emoții și nu le lipsește compasiunea. Înțeleg emoțiile celorlalți, însă sunt mai degrabă concentrați asupra lor. Ceea ce diferă este însă este faptul că reacțiile și adaptarea comportamentală la emoțiile celor din jur nu este întotdeauna corespunzătoare sau iese din tiparele noastre.

Persoanele cu sindromul Asperger încalcă adesea regulile la școală, cu oamenii și în comunitate în general, iar comportamentul lor poate duce la conflicte. De ce cele mai multe ori, nu se angajează în aceste acte în mod intenționat sau cu rea-credință. Lipsa abilităților sociale și de cunoaștere a regulilor și a așteptărilor sociale îi pot determina, de exemplu, să facă comentarii greșite de natură sexuală; sau interesele lor intense, de care sunt absorbiți, îi pot determina să comită acte excentrice asociate cu aceste interese.

Unul dintre rezultatele naivității lor este o abordare nedisimulată, completă și absolut cinstită, care poate fi atât revigorantă, cât și alarmantă. Persoanele cu Asperger au tendința de a spune ceea ce gândesc fără să folosească filtrele sociale „neurotipice”. S-ar putea să comenteze rasa, îmbrăcămintea sau dizabilitatea cuiva, fără să știe că un astfel de comentariu poate jigni sau că va genera o reacție negativă. În ceea ce privește partea pozitivă, aceasta este un lucru valoros pe care îl pot oferi în ceea ce privește prietenia: o relație lipsită de semnificații duble, de manipulare sau de minciuni.

 

Referințe:

  1. Wing. L., & Attwood, A. (1987). Syndromes of autism and atypical development. In D. Cohen, A. Donellan, & R. Paul (Eds.), Handbook of autism and pervasive developmental disorders (pp. 3-19). New York: Wiley.
  2. Klin, A., McPartland, J., &Volkmar, F. (2005). Asperger syndrome. In F. Volkmar et al. (Eds.), Handbook of Autism and Pervasive Developmental Disorders (pp.88-125). Hoboken, NJ: John Wiley & Sons. (pg.98)
  3. Grandin, T. (2006). Thinking in pictures: My life with autism (Exp. ed.). New York: Vintage Books. (Chapter 7: Dating Data, pp 152-166.)
2018-11-28T07:57:19+00:00